Ghid China

Get the Flash Player

Bilete avion  Bilete low cost
        
Localitati din China

Ghiduri China

Ghid China

Republica Popular─â Chinez─â
Forma de guvernământ: republică semi-prezidenţială cu dictatură
Suprafaţa: 9.572.419 km²
Populaţia: 1.306.313.812 locuitori - locul 1 in lume
Limba oficial─â: chineza
Religie: confucianism, islamism, daoism, budism, cre┼čtinism
Capitala: Beijing
Moneda: yuan
Ziua naţionala: 1 octombrie (1949)
Fus orar: GMT +8
Domeniu Internet: .cn
Prefix telefonic: 00 86

A┼čezare geografic─â
Republica Popular─â Chinez─â este cel mai ├«ntins stat ├«n Asia de Sud-Est ┼či cel mai populat stat din lume.

Vecini
Este mărginita in nord de Republica Mongola si de Rusia; in nord-est de Rusia si Korea de Nord, în est de marea Galbenă si Marea Chinei de Est; în sud de Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos, Myanmar (cunoscuta si cu numele de Burma), India, Bhutan si Nepal; în vest este mărginită de Pakistan, Afghanistan si Tadjikistan si in nord-vest de Kyrghistan si Kazahstan. Chinei ii aparţin mai mult de 3400 de insule.

Relieful
China ├«ncadreaz─â o mare varietate de forme de relief ┼či varietate corespunz─âtoare de resurse naturale. ├Än general, cele mai mari ├«n─âl┼úimi de pe teritoriul Chinei se g─âsesc ├«n vest, unde se afl─â unii dintre cei mai ├«nal┼úi mun┼úi de pe P─âm├ónt. Trei dintre ace┼čtia, mun┼úii Tien Shan, Kunlun ┼či Qinling, dateaz─â din perioada Paleozoic─â de ridicare muntoas─â (orogenez─â), care a ├«nceput ├«n perioada Carbonifer─â ┼či s-a terminat ├«n perioada Permiana, c├ónd toate por┼úiunile de p─âm├ónt ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Mun┼úii Himalaya, sunt de origine mai recent─â. S-au format c├ónd sedimentele odat─â depozitate ├«ntr-o mare mezozoic─â, numite ÔÇťtethysÔÇŁ, au fost str├ónse ├«ntr-un loc ┼či ridicate la suprafa┼ú─â datorit─â coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a ├«nceput ├«n timpul epocii Oligocene a perioadei Ter┼úiare, ├«n urma cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de mun┼úi ale ┼ú─ârii ├«nchid o serie de platouri ┼či bazine care furnizeaz─â o considerabil─â surs─â de ap─â resurse minerale. Varietatea de tipuri climatice, de la subpolar─â la tropical─â ┼či incluz├ónd mari zone alpine ┼či de┼čertice, suport─â o magnific─â via┼ú─â animal─â ┼či o deosebita flor─â.

Clima
Principalele aspecte regionale ale climei sunt generate de caracterul musonic al maselor de aer in Est si circula┼úia musonic─â genereaz─â mari diferen┼úe ├«ntre anotimpul uscat si cel ploios. Climatul musonic se caracterizeaz─â prin schimbarea sezoniera a maselor de aer, adica predominarea maselor continentale iarna si a maselor de aer marin vara. In extremitatea meridionala activitatea musonic─â intensificat─â de cea ciclonal─â d─â na┼čtere unor precipitatii bogate. Sub aspect pluviometric se deosebeste regiunea umeda a Chinei de E , regiunea continentala in N, regiunea tropicala in S si regiunea arida a Chinei de E . In Podi┼čul Tibet precipita┼úiile sunt repartizate diferit : spre N- sub 150 mm/an, iar in V peste 300mm/an. Ele cad ├«n general vara. In de┼čertul Gobi cad ploi reduse cantitativ si neregulate, iar amplitudinile termice diurne sunt extrem de ridicate (60-70 grade) ceea ce provoac─â o puternic─â dezagregare. In E si S se ├«nregistreaz─â o activitate ciclonal─â intens─â de-a lungul fronturilor polar si tropical, care d─â na┼čtere unor ploi tropicale si taifunurilor. Taifunurile apar ├«n a doua jum─âtate a verii ┼či ├«n anotimpul de toamna.

Turismul
Mai mult de o cincime din totalul popula┼úiei P─âm├óntului tr─âie┼čte ├«n China. China a dat na┼čtere celei mai vechi civiliza┼úii din lume ┼či are o istorie ce dateaz─â din urma cu 3500 de ani. ÔÇťZhonghuoÔÇŁ, numele chinezesc pentru ÔÇť┼úaraÔÇŁ, ├«nseamn─â ÔÇťteritoriul centralÔÇŁ, o referin┼ú─â la credin┼úa chinezeasc─â ├«n care se spune ca ┼úar─â era centrul geografic al P─âm├óntului ┼či singura civiliza┼úie adev─ârat─â. In secolul al XIX-lea, China a devenit o na┼úiune slab─â din punct de vedere economic ┼či politic, dominat─â de puteri str─âine.

Ora┼če
Capitala Chinei este Beijing, cel mai populat centru urban este Shanghai. China are peste 20 de ora┼če mari cu o popula┼úie minim─â de 1 milion de locuitori.

Beijing, metropol─â ├«n nordul Chinei, este capitala Republicii Populare Chineze. Este una dintre cele patru municipii ale RPC. Numele se traduce prin Capitala nordic─â (b─Ťi - nord, ┼či j─źng - capital─â).
Beijing este cel de-al doilea ora┼č ca num─âr de locuitori din China, dup─â Shanghai. Este centrul cultural, educa┼úional ┼či cultural al Republicii, ├«n timp ce Shanghai ┼či Hong Kong predominant─â este latura economic─â. Beijing este una dintre cele patru capitale antice ale Chinei. ├Än anul 2008 va fi gazda Jocurilor Olimpice de Var─â.

Cl─âdiri ┼či monumente
Ora┼čul Interzis, re┼čedin┼úa ├Ämp─âra┼úilor din dinastiile Ming ┼či Qing. A fost construit ├«n anii 1406-1420, urmat de Templul Cerului (1420).

Pia┼úa TianÔÇÖanmen, cuprinde TianÔÇÖanmen (Poarta P─âcii Cere┼čti), Marea sal─â popular─â, Muzeul Na┼úional Chinez, Monumentul eroilor, Mausoleul lui Mao Zedeon.

Palatul de Vară sau Yiheyuan este palatul din Beijing si a fost construit la indicaţiile împăratului Qianlong.

Ruine ale Vechiului Palat de Var─â

Teatrul de oper─â Yheng Zici Beijing

Vechiul observator din Beijing

Temple, catedrale ┼či moschee

Gastronomie.
Ceainăriile sunt foarte frecvente în Beijing. Oferă o varietate foarte mare de sortimente de ceai, multora dintre ele atribuidu-li-se proprietăţi curative .
Numeroase restaurante chineze┼čti ofer─â o palet─â larg─â de bucate tradi┼úionale.

În afara Beijingului:
Mormântul dinastiei Ming

Marele Zid Chinezesc este unul din obiectivele cele mai grandioase ale civiliza┼úiei umane. Construc┼úia sa a ├«nceput ├«n perioada Statelor Combatante, acum peste 2.000 de ani ├«n urm─â. Dup─â reunificarea Chinei de c─âtre primul ├«mp─ârat al dinastiei Qin (anii 221-206 ├«naintea lui Christos), Shi Huangdi, toate por┼úiunile de zid au fost unite, form├ónd un zid cu o lungime de peste 5.000 de km. Ast─âzi, Marele Zid Chinezesc, care ┼čerpuie┼čte ├«n nordul Chinei, are extremitatea estic─â la Shanhaiguan ┼či cea vestic─â la Jiayuguan cu o lungime de circa 6.700 de km.
Construc┼úia zidului a durat peste 2.000 de ani. Potrivit documentelor istorice, ├«ncep├ónd din secolul 7 ├«.Hr. ┼či p├ón─â ├«n dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.), peste 20 de state combatante ┼či dinastii feudale au participat la construirea zidului. Lungimea zidului ridicat ├«n timpul dinastiilor Qin, Han ┼či Ming a dep─â┼čit de fiecare dat─â 5000 de km. Dac─â unim zidurile construite ├«n diferite perioade, lungimea lor dep─â┼če┼čte 50.000 de km. S─â ne ├«nchipuim un zid cu o grosime de un metru ┼či o ├«n─âl┼úime de 5 metri, construit din pietre, c─âr─âmizi ┼či lut ┼či a c─ârui lungime poate ├«nconjura Terra.
Marele Zid de care vorbim ast─âzi este zidul construit ├«n dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.). Acesta a ├«nceput ├«n extremitatea vestic─â Jiayuguan ┼či s-a terminat pe malul fluviului Yalujiang, din provincia Liaoning, din nord-estul ┼ú─ârii. Zidul str─âbate partea de nord a municipiului Beijing ┼či 8 provincii sau regiuni autonome ┼či are o lungime de 7.300 de km. Ca structur─â de ap─ârare, zidul a fost construit de-a lungul crestei muntoase. Zidul a fost construit din pietre mari ┼či bolovani. Zidul are o ├«n─âl┼úime de 10 metri. L─â┼úimea p─âr┼úii superioare este de 4-5 metri. De-a lungul zidului sunt construite, la o anumit─â distan┼ú─â, c├óte o platform─â sau un turn. Platformele erau folosite pentru stocarea armelor ┼či cerealelor ┼či drept locuri de odihn─â pentru solda┼úi, iar ├«n cazul apropierii inamicilor, se aprindea focul, transmi┼ú├ónd repede vestea c─âtre ├«ntreaga ┼úar─â.
Ast─âzi zidul ┼či-a pierdut rolul de fortifica┼úie militar─â, dar el are o deosebit─â valoare istoric─â ┼či turistic─â. Por┼úiunea Badaling, din nordul Beijingului, este foarte solid─â ┼či bine ├«ntre┼úinut─â. De aici po┼úi admira aspectul impun─âtor al Zidului Chinezesc. Badaling atrage zilnic mii ┼či mii de turi┼čti din ┼úar─â ┼či de peste hotare. Bine-n┼úeles, mai po┼úi admira Marele Zid ┼či la ├«n punctele de vizitare de la Jingshanling, Mutianyu, Smatai ┼či Gubeikou, la extremit─â┼úile Shanhaiguan ┼či Jiayuguan.
Marele Zid ├«ntruchipeaz─â ├«n┼úelepciunea str─âmo┼čilor no┼čtri ┼či este un simbol ┼či motiv de m├óndrie pentru na┼úiunea chinez─â. ├Än 1987, Marele Zid Chinezesc a fost ├«nscris pe lista Patrimoniului Cultural Mondial.

Shanghai (├«n chinez─â pronun┼úat ┼×anhai) este cel mai mare ora┼č din China ┼či un centru important comercial ├«n Asia. Ora┼čul are o popula┼úie de 13,5 milioane de locuitori (2.133 locuitori/km2). Al─âturi de Shenyhen ┼či Guangyhou, este motorul economic al Chinei.
├Än traducere, Shanghai ├«nseamn─â ┬ź la mare ┬╗.
Shanghai nu s-a numit întotdeauna astfel. Până la dinastia Sui, era numit satul Huating. Sub dinastia Tang, a devenit prefectura Huating, înainte de a i se da numele actual sub dinastia Song.
Dat─â fiind loca┼úia sa strategic─â la v─ârsarea fluviului Yangzi Jiang, ├«n centrul Chinei, ┼či vecin─âtatea cu ora┼če cu o bogat─â tradi┼úie me┼čte┼čug─âreasc─â (Suzhou, Hangzhou), Shanghai a devenit rapid un important ora┼č comercial.
C├ónd la putere a ajuns Partidul Comunist Chinez, ora┼čul a fost considerat un simbol al capitalismului ┼či a intrat ├«ntr-o perioad─â de "hibernare", fiind aproape uitat de toat─â lumea. ├Än urma reformelor lui Deng Xiaoping, ora┼čul a fost pus din nou ├«n valoare.
├Äntr-un deceniu, "Perla Orientului" a redevenit un centru economic de prim─â m├ón─â. ├Än 2005, 20% din produc┼úia industrial─â a Chinei a provenit din Shanghai. Ora┼čul dore┼čte ast─âzi s─â devin─â centrul financiar al Chinei.
Pe 3 decembrie 2002, Shanghai a fost desemnată să organizeze Expoziţia Universală 2010, care va avea loc pentru prima dată după 151 de ani, într-o ţară în curs de dezvoltare.
Shanghai este cel mai mare ┼čantier urban de construc┼úii din lume. O machet─â gigant a ora┼čului este vizibil─â ├«ntr-o cl─âdire special─â din Pia┼úa Poporului. La ora actual─â, ora┼čul se m├óndre┼čte deja cu peste 640 de zg├órie-nori, in timp ce al┼úi 300 sunt ├«n construc┼úie, majoritatea ├«n noul cartier Pudong.
├Än 2007, Shanghai va avea al doilea zg├órie-nori ca ├«n─âl┼úime din lume, dupa Taipei 101, ┼či anume Shanghai World Fiancial Center cu 492m.
Shanghaiul are, ├«n compara┼úie cu alte ora┼če din Asia, un sistem de transport ├«n comun excelent. ├Än ora┼č, sunt peste 1.000 de linii de autobuz ┼či patru linii de metrou (metroul fiind ├«n construc┼úie). P├ón─â ├«n 2010, Shanghaiul va avea ├«n jur de 12 linii de metrou, rivaliz├ónd metropole ca ┼či Londra, Paris ┼či New York.
Trei linii majore de cale ferat─â se intersecteaz─â la Shanghai : Beijing-Shanghai, Shanghai-Hangzhou ┼či Xiaoshan-Ningpo.
Ora┼čul a ┼či fost primul din lume cu un serviciu de tren Maglev (levita┼úie magnetic─â), care ├«n prezent face leg─âtura ├«ntre Aeroportul Interna┼úional Pudong ┼či gara Long Yang ├«n doar 8 minute pentru o distan┼ú─â de 30 km.
Shanghaiul are dou─â aeroporturi: Pudong ┼či Honggiao.
Shanghai este, mul┼úumit─â dinamismului Chinei, cel mai mare port al lumii. ├Än acela┼či timp, este deja foarte aglomerat, av├ónd o rat─â de cre┼čtere a traficului de 30% anual.
Shanghai g─âzduie┼čte unele din cele mai importante ┼či vechi universit─â┼úi din China.

Tianjin este unul dintre cele patru municipii ale Republicii Populare Chineze. Ca toate municipiile din China, Tianjin-ul are statut de provincie, fiind al doilea nivel administrativ dup─â guvernul central. Popula┼úia municipal─â este de 10.240.000, dintre care aproximativ 5 milioane tr─âiesc ├«n mediu urban. Municipiul este situat ├«n nordul Chinei, fiind m─ârginit de Beijing, capitala na┼úional─â, la nord, ┼či de Provincia Hebei ├«n nord-est, sud ┼či vest.


Ambasade
Ambasada României in China
Adresa: 100600 Ri Tanlu Dong Er Jie, Beijing
Telefon: 0086-10-65323442;

Ambasada Chinei in România
Adresa: Sos. Nordului nr. 2, Bucuresti
Telefon: 021/2328858
Fax: 021/2330684




Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

http://romanian.cri.cn/1/2007/02/08/1@57698.htm

http://wcm.fmprc.gov.cn/ce/cero/rom/wh/t184952.htm

http://www.shanghai.gov.cn/shanghai/node8059/index.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Shanghai

http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83